De la înfiinţare şi până în prezent o serie de absolvenţi ai Şcolii Populare de Arte Piteşti s-au remarcat în varii domenii cultural-artistice, ajungând personalităţi de prestigiu, cunoscute în ţară şi în lume.
Lucica Baciu Bican – A absolvit Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti în anul 1985, la clasa de canto, prof. Elisabeta Grigorescu. Este solist vocal la Ansamblul „Dorul” din Piteşti, alături de care a făcut turnee în Spania, Bulgaria, Cehia, Portugalia, Italia, Franţa; Pentru întreaga sa activitate artistică primeşte în 2008 titlul de „Fiică a Argeşului” şi Diploma de Excelenţă.
Nicolae Bănică – Născut la Piteşti, la 30.11.1934; a urmat cursurile de actorie la Şcoala Populară de Artă Piteşti, avându-i ca profesori pe actorii Dem Psatta şi Radu Dimitriu. Din 1959 este angajat al Teatrului pentru copii şi tineret Piteşti, actual Teatrul Aşchiuţă, pe care din martie 1984 până în martie 2010 (când s-a pensionat) l-a condus.
Iulian Butaru – fiu al regretatului dirijor al formaţiilor interpretative ale Şcolii, a activat şi preluat de la tatăl său, Mihail Butaru, formaţiile artistice, conducând cu succes şi clasa de vioară-violă a şcolii în perioada 1976-1980 şi 1985-1992. A făcut parte din toate formaţiile instrumentale existente ale şcolii şi a fost solist instrumentist la vioară, interpretând în primă audiţie lucrarea regretatului compozitor argeşean Emil Lerescu, „Sub castanii din parc”.
Daniela Cernea – clasa de canto prof. Cornelia Voica – solist vocal la Ansamblul „Doina Argeşului” al Centrului Cultural Județean Argeș, absolventă a Universității „Spiru Haret” – Facultatea de Muzică Bucureşti. Data şi locul naşterii: 23 ianuarie 1963, Ciomăgeşti, judeţul Argeş. În 1974 obţine primul premiu cu piesa Angelei Moldovan – Azi am să crestez în grindă. A colaborat cu mari personalităţi ale muzicii populare româneşti din judeţul Argeş şi din România: Ionel Budişteanu, Paraschiv Oprea, Dorel Manea, Aurel Grigoraş, Emil Tănase, Marin Mihalcea. Înregistrări în fonoteca Radio Bucureşti şi disc la „Electrecord” – Bucureşti.
Florian Liviu Cioacă – Născut la 27.09.1962. A absolvit Universitatea Transilvania Braşov – specializare AR (1997); Universitatea Piteşti – Facultatea de Teologie (2006), Şcoala Populară de Artă, secţia Câmpulung (1973-1976), clasa prof. Ligia Irimescu – artă plastică, Şcoala de Arte Piteşti (1976-1977), clasa prof. Dinu Velcescu, sculptor. Are expoziţii personale de desen şi pictură (1976-1981), pictură şi restaurare icoane, cruci şi troiţe (1981-1985); organizare şi participare la 76 de expoziţii de artă plastică – colective, de grup, personale şi 7 tabere naţionale de creaţie (2007-2010). Din 2008 este directorul Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” din Câmpulung.
Lucian Cioată – clasa de artă plastică – cunoscut pictor (n. Piteşti, Argeş, 27 iunie 1940). Artist plastic, profesor, publicist. Şcoala Medie Nr. 3, Piteşti (1959), Institutul Pedagogic, Bucureşti (1964), specializare desen, Clasa Marin Predescu. Activitate profesională: Cooperativa Muncitoarea, Topoloveni, Argeş; Galeria de Artă Piteşti, Muzeul Judeţean Argeş; Fondul Plastic, Bucureşti, şef catedră, Universitatea Humanitas, Bucureşti. Contribuţii distincte la înfiinţarea: Galeriei de Artă a Muzeului Judeţean Argeş (1971), Galeriei de Artă Naivă, Piteşti (1971), Filialei Piteşti a Uniunii Artiştilor Plastici (1975).
Romulus Constantinescu – grafician şi poet, născut la 31 mai 1935, în Călăraşi, judeţul Ialomiţa. A debutat cu versuri şi grafică în ziarul „Secera şi ciocanul” din Piteşti. A colaborat cu publicaţiile „Cerc”, „Cronica”, „Orizont”, „Neue Litteratur”. Este unul dintre membrii fondatori, în 1966, ai revistei „Argeş”. Din 2001 a făcut parte din noua redacţie a revistei, în calitate de grafician. A fost un colaborator devotat al Centrului Cultural Piteşti, precum şi al tuturor instituţiilor cu profil spiritual din judeţul Argeş; s-a afirmat atât pe plan local, cât şi pe plan naţional, în calitate de colaborator al unor prestigioase edituri: Mihai Eminescu, Editura Medicală, Editura Ceres etc. Pe plan local i s-au organizat numeroase expoziţii care s-au bucurat de aprecieri favorabile din partea publicului şi a specialiştilor. A ilustrat însă numeroase volume, precum: „Vers şi cântec de pe Argeş” (Piteşti, 1963), „Cutia Pandorei” (copertă şi portret, 1968), „Absenţe din miazănoapte” (copertă, 1970), „Moartea căprioarei” (Labiş), „Drumul Piţulesei. Maria Cârstoiu – valoros rapsod al plaiurilor muscelene” (imaginea copertei, 2003).
Alexandru Costea – Născut la 27.02.1949, la Turnu Măgurele – Teleorman. În perioada 1974-1977 este elev al Şcolii Populare de Artă Piteşti, clasa canto, profesori George Pănescu şi Zina Nichita, şi la clasa de nai, profesor Clement Ştefănescu. Tot în cadrul şcolii a urmat şi cursuri de dirijat cu profesorul Ion Grecu (directorul şcolii la acea vreme). A colaborat peste 10 ani cu prof. Mişu (Mihail) Butaru şi cu pianistul şi compozitorul Ion Oprea de la Teatrul „Al. Davila” Piteşti. A dus arta cântului şi în URSS, Franţa, Italia, Iugoslavia, Germania, Macedonia, Turcia, Israel, Grecia, Iordania, Spania, Venezuela, Columbia. În perioada 2006-2007 a activat ca profesor instructor la clasa de nai în cadrul Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti.
Ion Focşa – clasa actorie; a urmat Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică; a debutat la Teatrul Naţional din Bucureşti, în 1945, cu piesa „Asta-i ciudat”, de M.R. Paraschivescu, în regia lui Tudor Muşatescu; din 1958 a evoluat pe scena teatrului piteştean. În cei peste 50 de ani de teatru a interpretat 210 roluri.Gheorghe Gomoiu – clasa de canto – muzician şi dirijor de marcă, a absolvit Academia de Muzică Bucureşti – secţia pedagogie muzicală – dirijat. Este unul dintre iniţiatorii şi organizatorii Festivalului Internaţional de Muzică Corală „D.G. Kiriac” de la Piteşti, festival ajuns în 2017 la a XXXV-a ediţie. Cea mai importantă realizare a carierei sale este corul de cameră „ARS NOVA”, un adevărat „Madrigal” al Argeşului, după cum remarca în 1986 compozitorul Ion Pelearcă. Sorin Ilfoveanu – clasa de artă plastică – în anul 1963, cu ocazia Expoziţiei de la clasa de artă plastică, figurează cu câteva lucrări; urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”; în 1974 obţine Premiul republican pentru pictură. Între creaţiile reprezentative se numără fresca de la Teatrul „Al. Davila” din Piteşti şi aceea de la Hanul Ghica-Tei din Bucureşti.
Nicolae Martin s-a născut pe 3 februarie 1948, la Turnu Măgurele, judeţul Teleorman. În 1971 devine membru al Ansamblurilor „Plaiuri argeşene” şi „Doina-Dorul”, Piteşti; din 1975 până în 2015 a fost solist vocal al Orchestrei „Doina Argeşului” din Piteşti. A participat la spectacole şi festivaluri de folclor organizate la nivel naţional şi internaţional cu ansamblurile Doina şi Dorul – Piteşti. A colaborat cu mari personalităţi ale muzicii populare româneşti din judeţul Argeş şi din România: Florian Economu, Ionel Budişteanu, Paraschiv Oprea, Marius Olmazu, Ion Albeşteanu, Dorel Manea, Emil Tănase, Marin Mihalcea. Participări la emisiuni TV în regia lui: Tudor Vornicu, Marius Şitoianu, Gheorghe Gall, Florentina Satmari, Elize Stan, Marioara Murărescu.
Claudia Măru Hanghiuc – solistă, profesor universitar. A absolvit Conservatorul „George Enescu” din cadrul Universităţii „Al. Ioan Cuza” din Iaşi (1984). Ca solistă mezzo-soprană a colaborat cu prestigioase instituţii de cultură din: Spania, Germania, Italia, Austria, SUA, Finlanda, Australia, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, precum şi din ţară: Iaşi, Sibiu, Craiova, Braşov, Cluj, Timişoara, Constanţa, Piteşti. Este prim-solistă a Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”. Premii şi menţiuni la concursurile internaţionale de canto din: Bulgaria (1988), Spania (1982), Italia (1981), Austria (1992) şi la „Concursul de romanţe Crizantema de Aur” Târgovişte – România (1977). Este membru fondator şi solistă a Brass Quintet „Bucureşti” – 1998.
Marin Mihalcea a absolvit Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti în 1966, clasa vioară, avându-l ca profesor pe Willy Brucker. În anul 1987 a obţinut Premiul I la Festivalul „Cântarea Românieiˮ. A cântat ca violonist în orchestrele „Barbu Lăutaru”, „Rapsodia Română”, „Ansamblul Armatei”. A susţinut numeroase turnee în Europa şi America. Din 2000 este dirijor al Orchestrei „Doina Argeşului”.
Mariana Mihuţ – clasa actorie – absolventă a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti, promoţia 1964. Actriţă a Teatrului Bulandra din Bucureşti. A interpretat, de asemenea, numeroase roluri în teatru radiofonic, teatru TV şi cinematografie. Câteva dintre rolurile care au consacrat-o: „Visul unei nopţi de iarnă”, de Tudor Muşatescu, regia Geta Vlad; Maria – „A douăsprezecea noapte”, de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1973; Miranda – „Furtuna”, de Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1978; Dădaca – „Unchiul Vanea”, de A.P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra Bucureşti, 2001; Fiokla Ivanovna – „Căsătoria”, de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra Bucureşti, 2003; Inna Rasadina – „Sorry”, de Aleksandr Galin, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra Bucureşti, 2004, premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă în rol principal; câteva roluri în cinematografie: „Pădurea spânzuraţilor”, regia Liviu Ciulei, Marta 1965; „Păcală”, regia Geo Saizescu – 1974; „Profetul, aurul şi ardelenii”, regia Dan Piţa – 1978; „Balanţa”, regia Lucian Pintilie – 1992; „Cel mai iubit dintre pământeni”, regia Şerban Marinescu – 1993.
Lavinia Năstase – clasa de canto, prof. Cornelia Voica – solistă de muzică uşoară; 1995 – premiul III la Festivalul de la Câmpulung-Muscel; 1996 – Trofeul de la Rucăr şi Dorohoi, premiul I atât la Festivalul de la Dorohoi, cât şi la Oneşti, premiul III la Câmpulung Moldovenesc şi Deva, menţiune la Oradea şi Râmnicu-Sărat; 1997 – premiul I la Festivalul de la Călăraşi şi Timişoara, premiul II la Ploieşti, Deva, Bistriţa-Năsăud, Mangalia, premiul III la Râmnicu-Sărat, menţiune la Târgovişte, precum şi premiul special de la Amara şi Cluj şi trofeul de la Piteşti; 1998 – premiul I la Festivalul de la Călăraşi şi Corabia, premiul II la Bucureşti şi Buşteni, premiul III la Festivalul „Florentin Delmar” – Focşani şi premiul special la Festivalul T.V.R. Timişoara.
Constantin Nica – solist la Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti. A absolvit Şcoala Populară de Arte şi Meserii în anul 1973, la clasa de canto clasic a profesorului George Pănescu. Premii şi menţiuni la concursurile internaţionale de canto – Concursul „Crizantema de Aur” (1974), Premiul special; festivalul de Muzică şi Dans „Darclee” (1974), Premiul I şi Diploma de Laureat.
Elena Sidonia Nica – clasa de canto, prof. Cornelia Voica – absolventă Conservator, apoi master în cadrul aceleiaşi instituţii; întreprinde turnee cu Opera Naţională şi Filarmonica „George Enescu” în Olanda, Germania, Ungaria, Japonia, Austria, China.
Leaţă Eduard Nicolae – clasa prof. Maria Badea – chitară – palmares de peste 50 premii, dintre care 26 premiul I la Olimpiadele Naţionale de Muzică. În anul 2008 obţine Premiul special la Concursul Internaţional de Chitară din Germania. Participă la cursuri de măiestrie instrumentală în Canada, Italia, Cuba, Spania. Tot în anul 2008 chitara este prezentă pentru prima dată în lotul României la selecţia naţională pentru concursul Eurovision-zone musician, unde a obţinut locul 2.
Maria Magdalena Oprea – clasa de canto, prof. Cornelia Voica, corepetitor Petra Pană – absolventă Facultatea de Muzică Bucureşti; concerte cu Opera Naţională şi Filarmonica „George Enescu”; turnee în Spania, Germania. Premiul I la Festivalul Naţional „Crizantema de Aur” şi premii la Festivalul Naţional de muzică şi dans „Darclee”; solistă la Opera de Stat Istanbul, profesor la Conservatorul Universităţii de Stat Istanbul.
Gheorghe Pantelie – pictură, a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. Revenit în Argeş, desfăşoară o intensă activitate de creaţie, afirmată prin numeroasele expoziţii individuale şi de grup, care îl impun ca pe unul dintre cei mai prestigioşi pictori argeşeni. În paralel cu activitatea de creaţie îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Filialei Uniunii Artiştilor Plastici Argeş. O bună perioadă a activat ca metodist pe probleme de artă plastică în cadrul centrului Creaţiei Populare Argeş.
Doina Papp – redactor la Radioteleviziunea Română. Rândurile de mai jos au fost culese din revista „Luceafărul” – 2008, săptămânal de literatură şi arte, editat sub egida Uniunii Scriitorilor din România: „De când organizează Festivalul Internaţional al Teatrului de Animaţie, Teatrul Ţăndărică a reuşit să readucă în atenţie un gen şi o activitate care încă mai suferă de marginalizare”. Neuitând unde şi-a cultivat valorile estetice, Doina Papp a mediatizat ori de câte ori a avut ocazia activităţile Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti.
Viorel Popescu, cine-foto este membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi (A.A.F.) din România, din anul 1978. A avut o activitate bogată în domeniul fotografiei artistice, realizând mai multe expoziţii personale în Piteşti, în anii 1978, 1980, 1991, 1998; în Bydgoszcz – Polonia (în cadrul schimburilor culturale între judeţul Argeş şi voievodatul Bydgoszcz), în 1986 şi 1987. A participat la un mare număr de expoziţii de artă fotografică în ţară, fiind premiat la Cluj, Braşov, Ploieşti. Între anii 1980-2000 a fost profesor la catedra de artă fotografică a Şcolii de Arte Piteşti.
Ştefan Radu – S-a născut la 27.03.1951. Absolvent al Facultăţii de Automobile – Institutul de Subingineri (1973), elev al Şcolii Populare de Artă Piteşti – clasa canto, prof. Gavril Prunoiu, secţia Câmpulung, 1979, având calificare de instructor al Şcolii Populare de Arte şi Meserii (2011); secţia pictură din cadrul Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” – Câmpulung Muscel, prof. Liviu Florian Cioacă. Sub numele de scenă Tatan este membru activ al Ansamblului „Carpaţi” al Casei de Cultură, participând la spectacolele artistice din diverse localităţi; este culegător de folclor şi un interpret de seamă al melosului popular din Muscel şi din zona Muntenia.
Otilia Rădulescu Ipek – clasa de canto, prof. Cornelia Voica – absolventă a Conservatorului de Stat al Universităţii din Istanbul, a obţinut marele trofeu de la Mamaia, secţia creaţie; de asemenea, premiu la interpretare la Festivalul Naţional „Mamaia”. Vocea ei caldă a străbătut meridianele, ducând lumii mesajul cântecului românesc. Poate că o parte a ceea ce este astăzi statutul ei artistic se datorează şi anilor de formare de la Şcoala Populară de Arte din Piteşti.
Constantin Tică Sorescu – Valorosul mesager al folclorului muzical argeşean s-a născut la 12 decembrie 1930, în satul Căpăţâneşti – Dobrogostea, trecând la cele veşnice pe 4 iulie 2008. A fost membru al Consiliului Naţional al Federaţiei Ansamblurilor Folclorice din România (F.N.A.F.R.), al C.I.O.F.F. (Comitetul Internaţional de Organizare a Festivalurilor Folclorice), al Prezidiului Mondial al I.O.V. (Organizaţia de Arte şi Tradiţii Populare – Mödling, Austria), al Asociaţiei Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale din România; membru fondator al Asociaţiei folcloriştilor argeşeni „Constantin Rădulescu-Codin”.
A cântat pe scenă alături de mari valori ale interpretării naţionale: Petre Gusti, Maria Tănase, Vasile Tomazian, Ilinca Cerbacev, Lucky Marinescu, Corina Chiriac, Horia Şerbănescu, Radu Zaharescu, Horia Căciulescu, Nae Lăzărescu, Dumitru Furdui, Elena Sereda, Mircea Basta, Angela Moldovan, Ion Luican, Ion Cristoreanu, Emil Gavriş, Gheorghe Turda, Ioana Cristea, Maria Apostol, Mihai Oprea, Polina Manoilă, Elena Merişoreanu, Gheorghe Roşoga, Maria Ciobanu.
Este autorul a trei cărţi: Cânt de dragul țării mele! (culegere de folclor poetic muzical, 1978), Cântecele mele, salbă de mărgele (2004) şi Romanţa amintirilor (două ediţii: 2005, 2007).
Ileana Şipoteanu – muzică uşoară, solistă a Teatrului „Alexandru Davila” din Piteşti, apoi a Teatrului „Fantasio” Constanţa, laureată la mai multe ediţii ale Festivalului Concurs „Mamaia” (1986, 1987). Cu o prezenţă scenică aparte, cu un timbru puternic individualizat, a încântat generaţia anilor 90. Statutul de „vedetă” nu i-a alterat calităţile umane, rămânând aceeaşi fire deschisă, prietenoasă, altruistă.
Elisabeta Ticuţă – remarcabilă interpretă a plaiului argeşean, solistă de muzică populară. A debutat la 15 ani, când a câştigat Premiul I la „Festivalul coral sătesc” de la Domneşti. La vârsta de 19 ani a obţinut Premiul I la Festivalul Internaţional de Folclor de la Cairo. A cântat la Uniunea Generală a Sindicatelor Bucureşti, apoi la Rapsodia Română. A susţinut numeroase concerte în Austria, Germania, Olanda, Polonia. Are în portofoliu 12 albume.
Cristina Turcu Preda – solistă de muzică populară la Ansamblul „Doina Argeşului” al Centrului Cultural Județean Argeș. A evoluat pe foarte multe scene din ţară şi din străinătate, fiind o veritabilă ambasadoare a cântului popular argeşean.
Daniel Vâlcoci – clasa de canto, prof. Cornelia Voica, corepetitor Geta Marinescu şi Nicoleta Dumitrache, absolvent al Facultății de Muzică, Universitatea Transilvania din Braşov, solist la Opera din Braşov; turnee în Elveţia, Olanda, Austria, Germania, Franţa, Anglia.
Ion Gheorghe Vrăneanţu (1939-2006) – S-a născut la Timişoara; absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, secţia pictură (1965). A fost profesor de pictură în cadrul Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti, iar despre talentul pictorului pot vorbi operele sale care au ajuns în expoziţiile din străinătate: 1969-1974: Köln, RFG., Viena, Austria; 1972 – Moscova, U.R.S.S.; 1973 – Osaka, Japonia şi Memphis, S.U.A.; 1974 – Australia, 1975 – Italia, Palma de Mallorca, Spania, Suedia; 1980 – Austria şi Italia, iar unul dintre tablouri a împodobit Biroul preşedintelui Franţei, Georges Pompidou.
Lista absolvenţilor Şcolii Populare de Arte şi Meserii din Piteşti, deveniţi personalităţi ale vieţii cultural-artistice, ar putea continua pe multe alte pagini. Nume precum: Elena Dumitrescu – solistă în Corul Operei din Iaşi, Liviu Foamete – solist la Teatrul „Alexandru Davila”, Mircea Nădejde – clasa de vioară – absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, şef Orchestra Radio TVR, Constantin Tache – instrumentist la Circul de Stat Bucureşti şi mulţi, mulţi alţii constituie tot atâtea dovezi ale capacităţii personale, dar şi instituţionale de a metamorfoza SPERANŢELE în CERTITUDINI.